Poate fi orice tip de clădire construită în mod convenţional, dar căminul pentru studenţi din Molkereistrasse din Viena nu se încadrează în această categorie: acesta este un imobil pasiv, ceea ce înseamnă că energia pe care o foloseşte este mult mai redusă decât în cazul unei clădiri convenţionale. 278 de studenţi din toată lumea locuiesc aici bucurându-se de tot confortul pe care îl poate oferi o locuinţă pasivă. Şi având în vedere că majoritatea studenţilor vin să studieze la Viena pe perioade mai scurte de un an, aproximativ 800 de studenţi din toată lumea locuiesc aici pe parcursul unui an.
- Astfel, informaţii despre locuinţele pasive ajung în foarte multe ţări din toată lumea. Este un lucru extrem de îmbucurător, deşi nu acesta a fost scopul iniţial, pentru că sunt convins că locuinţele pasive vor câştiga teren, explică Günther Lang. Acesta este directorul Oficiului de cazare ÖAD care administrează căminele aparţinând Agenţiei austriece de Cooperare Internaţională pentru educaţie şi cercetare. Acesta afirmă că imobilul din Molkereistrasse este primul cămin de studenţi construit ca o casă pasivă, însă în 2009 şi 2010 se vor mai deschide încă 3 cămine în Viena şi Linz, ca urmare a 4 ani de experienţe încununate de succes.
În Austria există cele mai multe case pasive din lume după Germania, iar dacă se realizează un calcul după numărul de locuitori, atunci Austria are câştig de cauză. Nivelul de dezvoltare cunoaşte un ritm ameţitor. În anul 2007, Austria avea 1.670 de case pasive din punct de vedere energetic. Anul acesta numărul lor a crescut până la 4.500 şi se aşteaptă dublarea sa în următorii 2 ani. Cea mai mare parte a clădirilor sunt proprietăţi private, deoarece imobilele publice nu au fost incluse în această tendinţă ascendentă până în prezent. Ca întotdeauna, trebuie să existe un deschizător de drumuri. Oraşul Wels (cu 16.000 de locuitori), de exemplu, înregistrează 1 m2 de suprafaţă de casă pasivă per cap de locuitor. Administraţia locală a decis că toate clădirile noi şi cele vechi care vor fi renovate trebuie să respecte standardele energetice ale caselor pasive. Vorarlberg, unul dintre cele 7 landuri federale din Austria, a atins nivelul de 1,5 m2 per locuitor. Dar şi capitala Viena avansează rapid, iar în Innsbruck au fost construite recent 350 de apartamente noi care respectă standardele referitoare la casele pasive. În Tirol urmează să fie terminate 1.200 de apartamente sub supravegherea aceleiaşi autorităţi în domeniul construcţiilor.
- Consider că termoficarea şi casele pasive formează o combinaţie logică. Dar sistemele de termoficare şi tehnologiile necesare trebuie modernizate, astfel încât să se adapteze la furnizarea nivelului mult mai redus de căldură de care au nevoie clădirile cu un consum energetic redus. Scopul principal al acestor construcţii este acela de a consuma o cantitatea foarte redusă de energie suplimentară, cu până la 90% mai puţin decât imobilele convenţionale. Însă, în special în blocurile de apartamente, unde foarte mulţi metri pătraţi sunt poziţionaţi unii peste alţii, este o idee foarte bună ca necesarul de energie pe care nu îl poate genera clădirea singură să fie suplimentat prin termoficare. În cazul locuinţelor unifamiliale, fiecare caz trebuie analizat individual, afirmă Günther Lang, Directorul IG Passivhaus (o reţea de promovare a construcţiei de case pasive în Austria).
Pentru ca termoficarea să aibă un viitor într-o societate cu un consum redus de energie, trebuie să se respecte câteva recomandări, propune acesta. În caz contrar, acesta se îndoieşte că racordarea locuinţelor cu un consum redus de energie la reţelele de termoficare va fi eficientă din punct de vedere al costurilor.
Pentru a afla care sunt aceste recomandări, precum şi alte detalii despre acest caz, consultaţi fişierul PDF de mai jos.